intro

cropped-img_20180313_021634315435155.jpgîntre realitatea mea și a ta
stă ne-înțelegerea

câtă învolburare am scuti
dacă am face rocada

Mai știi când erai maestru de ceremonii și mergeai la bal în pantofii cu toc ai mamei? Când te grăbeai la serviciu, director fiind în living, cu servieta tatii? Dar de cariera ta de bucătar îmbrăcat în şorțul bunicii? Îți mai amintești? Mai știi când îți puneai ochelarii bunicului și, în calitate de critic literar, citeai din cartea lui de pe noptieră, fără să vezi nimic? Printre rânduri. Îți amintești când te-ai hotărât să fii toboșar bătând toba cu lingurile de lemn în oalele bunicii? Mai știi când ai fost doctor la primul spital de urgență pentru furnici pe care l-ai inaugurat sub tufa de bujori? Ai făcut repede rocada de la arhitect la medic. Doar ce ai terminat de proiectat edificiul de sănătate publică pentru gâze, că ți-ai și luat halatul alb. Nu te trec fiori când îți găsești diploma cu premiul la concursul de desen cu creta pe asfalt? Ce pictor de succes erai… Hai, fii sincer, ți-ai trece-o în CV.

Puteai fi orice și oricine. Puteai să te pui, la orice oră, în pielea oricui. Puteai face rocada. Despre asta-i vorba. Să-i dăm drumul. Să încercăm. Ce ai de pierdut? Puțină identitate? Oricum primeşti alta la schimb. Ce ai de câștigat? Toată spuma existenței celorlalți.

Un blog despre noi în locul celorlalți.

Abonează-te. Facem rocada destul de des.

ROC

 

search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close